Logopedia în Europa

Imagine Articol - Logopedia în Europa
In cele ce urmează am incercat sa surprindem activitatea logopezilor și ce inseamna logopedia in Franța, Marea Britanie,Spania și Germania de asemenea am amintit si cateva date despre evoluția de-a lungul timpului a logopediei in aceste țări.

Specialiștii în tulburări de limbaj, de voce, vorbire şi auz, au denumiri diferite în ţări diferite, astfel ca in Marea Britanie se numesc „Speech and language therapists” (SLTs) şi audiolog (ORL-ist), in Franța poarta numele de ”orthophoniste”, in Spania există un logoped - specialist în tulburări de limbaj şi comunicare, în general; in America Latină, nu există o denumire uniformă, termenul in marea majoritate a cazurilor este cel de fonoaudiolog, de asemenea, intr-o mai mică masura se folosește și termenul de terapeut al limbajului (logoped) și tehnolog medical specializat în tulburări de limbaj.In lume, dar si in Europa, exista puternice organizatii profesionale ale logopezilor. Pentru Europa, organizatia reunita a acestora este CPLOL.

Tarile membre si denumirea profesiunii de logoped in CPLOL:
  • Austria - diplomierter/e, logopade/in
  • Belgia - logoped/logopedist
  • Bulgaria - logoped/logopedist
  • Cipru - logopathologon/logotherapeuton
  • Danemarca - talepaedagog/logopaed/audiologopaed
  • Elvetia - logopedist/diplomierter/e logoppade/in
  • Estonia - logopeed
  • Finlanda - puheterapeutti/talterapeut
  • Franta - orthophonisteGermania - logopade/in
  • Grecia - logopedikos/logopathologos/logotherapeftis
  • Italia - logopedista
  • Irlanda - speech and language therapist
  • Letonia - skolotais logopeds and audiologopeds
  • Lituania - logopedica
  • Luxemburg - orthophoniste
  • Malta - speech-language pathologist/speech therapist
  • Norvegia - logoped
  • Tarile de Jos - logopedist
  • Polonia - logoped
  • Portugalia - terapeuta da fala
  • Republica Ceha - logoped
  • Regatul Unit al Marii Britanii - speech and language therapist
  • Slovacia - logoped
  • Slovenia - profesor defektolog za osebe z motnjami sluha in govora
  • Spania - logopeda
  • Suedia - logoped
Acesti trei termeni acopera acelasi concept in toate tarile, cu mici diferente in fiecare tara reflectate in domeniile de competenta sau practica profesionala.

Practica profesionala in Europa

Terapeutii-logopezi din Europa pot practica in diferite sectoare, in functie de anumite conditii socio-economice in propria lor tara:
  • in sectorul sanatatii, in special in: spitale, centre terapeutice si de reabilitare medicale speciale;
  • in institutiile de invatamant;
  • centre speciale pentru copii cu dizabilitati (surzi si deficienti de auz, persoane cu dizabilitati motorii, nevazatori si cu dizabilitati de invatare;
Practica privata are loc de asemeni in sectorul educatiei, in unitati speciale, in domeniul prevenirii (servicii speciale de prevenire si de screening pentru probleme sociale si de sanatate) si in zona de combatere a analfabetismului.

Logopedia este recunoscuta ca stiinta, recunoscuta ca profesie si practica liberala, reglementata la nivel universitar si juridic, terapeutii-logopezi fiind organizati in asociatii profesionale, atat pe plan european, cat si international. Procesul acesta continua si pe plan mondial, deoarece se cristalizeaza in puternice organizatii continentale (Europa, America de Nord, America de Sud, Africa de Sud-Est, Australia, Japonia), dar si la nivel planetar – Asociatia Internationala a Logopezilor si Foniatrilor.

In Spania logopedia este disciplina care trateaza problemele, disfunctiile si intarzierile care se intalnesc in campul vorbirii, limbajului, limbii, vocii si comunicarii. Pentru ele se lucreaza incepand cu campul cognitiv, fizic si fiziologic.Se studiaza in diferite universitati dupa luarea licentei. In Spania este cunoscuta ca “logopedia”.

Logopezii lucreaza cu persoane de orice varsta, orice probleme ar avea aceste persoane; probleme functionale, organice sau de adaptare. Logopedia se practica pe paliere vaste: cabinete private, spitale, grupuri de investigare lingvistica, centre speciale medicale, centre educative.

In scoli se intalnesc specialisti in audiologie si limbaj. Profesionisti care doar se confunda cu logopezii. Ei lucreaza asemanator cu logopezii. Logopezii si specialistii in audiologie si limbaj colaboreaza in multe ocazii, in special in acele cazuri in care rezultatele scolare sunt mici. In prezent in Spania, diplomele in logopedie nu sunt folositoare in colegiile publice, in ciuda faptului ca aici e cea mai mare nevoie de logopezi.

Universitatea din Valencia are un astfel de master, de doi ani (patru semestre) si obiectivul acestui master de Logopedie este de a forma baza teoretica si practica a fostului student de psihologie, necesara pentru a da solutii diferitelor probleme relationate cu vocea, vorbirea si limbajul (atat oral cat si scris). Pentru a urma acest master sunt necesare cunostinte din diverse domenii, cum ar fii: biologie, medicina, psihologie, lingvistica, pedagogie etc. Masterul se incadreaza in “Stiintele Sanatatii”, facultatea de Psihologie, si are 240 de credite. Planul de studii inseamna:
• Materii baza de formare – 60 de credite;
• Materii obligatorii – 120 de credite;
• Materii optionale – 30 de credite;
• Practici externe obligatorii – 24 de credite;
• Munca la sfarsit absolvire – 6 credite.

Materiile pe primul semestru:
  • Anatomia organelor limbajului;
  • Fiziologia organelor limbajului;
  • Fundamente educationale de logopedie;
  • Fundamente lingvistice de logopedie;
  • Fundamente metodologice de logopedie;
  • Neurologie si neuropsihologia generala a limbajului;
  • Procese psihologice de baza si psihologia limbajului;
  • Psihologia deficientei si aghizitionarii limbajului.
Semestrul al 2-lea:
  • Evaluare psihologica;
  • Explorarea auzului;
  • Neurologie clinica aplicata in logopedie;
  • Patologia auzului;
  • Patologia vocii;
  • Patologia limbajului si etiologia centrala;
  • Deficiente in dislexo-disgrafie;
  • Deficiente in vorbire;
  • Deficiente neurodegenerative;
Sementrul al 3-lea:
  • Interventie logopedica in atacuri cerebrale;
  • Interventie logopedica in deficienta de auz;
  • Interventia logopedica in dislexo-disgrafie;
  • Interventia logopedica in deficienta de vorbire;
  • Interventia logopedica in deficienta de limbaj si etiologia centrala;
  • Interventia logopedica in deficienta neurodegenerativa;
  • Interventia logopedica in patologia vocii;
  • Sisteme de comunicare aumentative.
Semestrul al 4-lea:
  • Practica externa;
  • Munca la sfarsit de absolvire.
Materii optionale:
  • Analiza lingvistica de date clinice;
  • Analiza lingvistica de teste si protocoale;
  • Deficiente de abilitati profesionale si deontologia profesionala;
  • Educatia deficientilor de auz;
  • Evaluarea calitativa a limbajului;
  • Fizioterapia aplicata in logopedie;
  • Interventia logopedica in bilingvism;
  • Interventia logopedica la scolari;
  • Logopedia si limba catalana;
  • Logopedia si limba spaniola;
  • Programe de atentie lingvistica in educarea prescolarilor;
  • Psihologia comunicarii;
  • Psihopatologia aplicata in logopedie;
  • Terapia orofaciala si miofaciala.
Acest master v-a pregatii profesional logopezii. Pe langa acest master mai exista si Asociatia Logopezilor din Spania (ALE – Asociacion de Logopedas de Espania) – care formeaza logopezi la cele mai inalte standarde prin formare continua, organizand in permanenta cursuri si simpozioane.

Ghid de practica in logopedie (Spania 2011-2012)

Informatii in logopedie ca practica pentru exercitiul profesional.

Logopedia este o disciplina clarificata si o profesie clar stabilita si consolidata in societatea spaniola. Planul de studii pentru dobandirea diplomei de Logoped de la Universitatea din Valencia, formeaza stiintific si profesional studentii, avand grija ca achizitiile si competentele practice sa fie necesare pentru a corecta diferitele probleme in diferitele locuri de actiune unde isi vor desfasura profesia.
“Diploma in logopedie v-a dispune de formarea stiintifica si tehnica necesara pentru a intervenii ca profesionisti in rezolvarea problemelor de limbaj”. “Ariile de actiune a logopezilor se refera la mediile de Sanatate, Educatie si Reabilitare”.
Practica de specialitate reprezinta 30 de credite din planul de studii pentru obtinerea diplomei in logopedie in care studentul realizeaza 300 de ore de practica. Aceasta achizitie se produce prin colaborarea cu un specialist care profeseaza intr-un loc de munca in afara facultatii si sub supervizarea unui profesor indrumator din cadrul facultatii.

Responsabilitatiile logopedului in Spania, sunt:
  • Evaluare, diagnosticare, reabilitare-reeducare, interventie in toate tulburarile de comunicare
  • Certifica concluziile si constatarile pe care le realizeaza in exercitiul profesiei respectiv la diagnostic si tratament logopedic
  • Organizeaza si supervizeaza, controleaza si evalueaza programele logopedice in ariile de Sanatate si Educatie
  • Organizeaza, supervizeaza, dirijeaza si integreaza echipe logopedice si multidisciplinare in scoli, institutii, centre si firme;
  • Realizeaza activitati de investigare stiintifica in campul logopediei;
  • Realizeaza scrieri despre patologiile logopedice, efectueaza studii de caz

Franța

Dupa cum am menționat și mai sus in Franța logopedia poarta numele de ortofonie iar logopezi sunt ortofoniști.
Cuvantul “ortofonie” s-a nascut in Franța in anul 1828, autorul fiind, doctorul Marc Colombat de la Institul Ortofonic din Paris, al cărui scop era recuperarea tulburărilor de vorbire și in special a bâlbâielii.
Primele prerogative in domeniul ortofoniei au fost emise in anul 1955, ca urmare a ințitiativelor doamnei Suzanne Borel-Maisonny.
Profesia de logoped a obținut statul legal prin lege la data de 10 iulie 1964 si este certificată la nivel național printr-o diploma denumită: Certificat de Capacité d’Orthophonie (C.C.O.).
Prevenirea tulburărilor de limbaj, depistarea, evaluarea, reeducarea, reprezintă practica de zi cu zi a 19.000 de ortofoniști care exercită aceasta profesie în Franța.
Ortofonistul realizeaza un bilanț în cadrul căruia analizează capacitațile si cunostințele, evaluează tulburările și sugerează daca este necesar, și alte tipuri examinari.

Acest bilanț poate fi de doua tipuri:
  • Bilanț ortofonic cu reeducare dacă este necesara
  • Bilanț de invetigare
Ortofonistul tratează toate tulburarile de limbaj, începand cu acei copii care prezinta probleme în planul dezvoltării limbajului si pâna la vârstinicii care au tulburari de comunicare.
Acesta intervine în cazul copiilor care prezinta dificultăți în insușirea scris – cititului, în cazul copiilor sau adulților ce prezintă tulburări de pronunție sau de articulație, bâlbâilă, tulburari de voce sau in cazul celor care prezintă tulburări de limbaj ca urmare a unui accident sau a unei intervenții chirurgicale cerebrale.
În acest context logopedia privește toate funcțiilelegate deințelegerea, realizarea şi expresia limbajului oral și scris, precum și toate celelalte forme decomunicare nonverbala.
În acest scop, logopedul alege tehnicile care par a fi cele mai adecvate pentru patologia şi individualitatea pacientului.
Plecând de la teste specific şi de observație clinică, terapeutul efectuează, un diagnostic logopedic, o evaluare a tuturor funcţiilor şi a tuturor aspectelor legate de modificări şi abilităţile de comunicareale pacientului la toate vârstele, ţinând seama de nevoile şi caracteristicile sale psiho-sociale, culturale şi economice.
Ortofonistul face parte din personalul medical și își asuma responsabilitatea pentru prevenirea, evaluarea, tratarea şi studiul știintific al handicapului, tulburărilor de comunicare și al tulburărilor asociate.
Având în vedere domeniul de aplicare al logopediei, care necesită cunoştinţe extinse în diverse discipline, formarea logopezilor este realizată in facultațile de medicină si pot profesa în cabinete individuale, în spitale sau în cadrul instituțiilor specializate. Cincisprezece centre de formare gazduiesc în prezent studenţii în logopedie.
Formarea se realizeaza în prezent in decursul a 1640 ore de instruire teoretică variată: psihologie, gerontologie, neurologie, etică, etc. şi 1200 de ore stagiu practic în cadrul a diverse instituţii alături de logopezi calificaţi.
În toate centrele de formare, formarea logopezilor se realizează pe parcursul a patru ani universitari. Ordinul Ministerului Educației din 25 aprilie reglementează modalitatea de absolvire a acest cursuri pregatitoare introducand un articol în care se menționeaza faptul că în cursul ultimului an de studiu, studenții trebuie să realizeze o lucrare de cercetare sub indrumarea unui profesor coordonator sau a supraveghetorului de stagiu practic. Această lucrare de cercetare poate fi individuală sau colectivă. În cazul în care lucrarea este rezultatul unei contribuţii colective, prezentarea ar trebui să permită evaluarea contribuţiilor individuale a fiecarui participant.
Competentele ortofoniștilor sunt definite în Decretul de competențe Nr. 2002-721 din 2 mai 2002 privind procedurile profesionale şi exercitarea profesiei de ortofonist astfel ortofonia consta in:
  • a preveni, a evalua şi a corecta tulburările de voce, de articulare, de vorbire şi tulburările dislexo-disgrafice
  • oferă posibilitatea invațarii unor alte forme de comunicare non verbale ce completează sau suplinesc aceste funcții.
  • ortofonistul stabileşte un bilanţ care include diagnosticul logopedic, obiectivele şi planul de intervenție.
Ortofonistul este abilitat să activeze in urmatoarele domenii:
  1. Domeniul tulburarilor de scris – citit:
    • reeducarea funcțiilor limbajului la copiii ce prezinta un handicap motor, senzorial sau mental;
    • reeducarea tulburărilor de articulare, a cuvintelor sau a limbajului oral (disfazie, bâlbâiala) indiferent de origine;
    • reeducarea tulburărilor limbajului scris (dislexie, disortografie, disgrafie) și a discalculiilor;
    • invatarea sistemelor alternative sau augumenative de comunicare.
  2. Domeniul patologiilor oto-rino-laringologice;
    • reeducarea tulburărilor velo-tubo-timpanice;
    • reeducarea funcțiilor oro-faciale care determină tulburări de articulare și vorbire;
    • reeducarea și conservarea vocii, cuvintelor si limbajului, demutizarea si invățarea labio-lecturii, chiar si in cazul implanturilor cohleare sau a altor dispozitive auditive;
    • reeducarea tulburărilor de deglutiție (disfagie, apraxie si dispraxie buco-lingo-facială);
    • reeducarea tulburarilor de voce oro-esofagiene sau traheo-faringiene si utilizarea de proteze fonatorii.
  3. Domeniul patologiei neurologice;
    • reeducarea dizartriilor;
    • reeducarea funcțiilor limbajului oral sau scris asociate cu leziuni cerebrale (afazia, alexia, agnozia, agrafia, acalculia);
    • menținerea și adaptarea funcțiilor de comunicare in bolile degenerative ale creierului.
Din 1988, numărul de studenţi pentru fiecare centru de formare este stabilit anual prin ordin ministerial. Această reglementare permite în prezent formarea a doar 736 elevi pe an. De obicei doar 5-10% din solicitanţi sunt acceptati în urma examenului de admitere.
Există, 16 şcoli de logopedie în Franţa, toate oferind un număr limitat de locuri şi, prin urmare, accesul se realizeaza in urma unui concurs de admitere. Pentru a fi eligibil la concurs, deşi trebuie să fi trecut în mod necesar de bacalaureat, nu există nici o limită de vârstă. Cursurile din cadrul acestei activitati formative acoperă o paletă foarte variată de domenii, astfel existând cursuri de ştiinţa limbajului si de audiologie, cursuri în psihologie şi psihiatrie, cursuri de gerontologie, cursuri de neurologie. Această formare este atât de variată, deoarece si logopedia este, de asemenea, extrem de variată. În plus, domeniul său de aplicare este foarte larg, deoarece un logoped este instruit, nu numai pentru a corecta tulburările limbajului scris şi verbal, dar poate interveni și în cazul persoanelor care au pierdut una dintre capacitățile senzoriale pentru a îi ajuta sa-și dezvolta altele, de asemenea realizează reeducarea organelor fonoarticulatorii in urma unor interventii chirurgicale sau încercă să incetinească degenerarea funcţiilor intelectuale la persoanele cu boli degenerative, după cum s-a putut observa si mai sus in cadrul enumerarii competențelor ortofoniștilor.
Formarea logopezilor in Franța se finalizează cu obținerea ”Certificat de Capacité d’Orthophonie”.

În cele ce urmează voi prezenta câteva date statistice ce mi s-au părut interesante și le-am preluat de pe site-ul Federației Naționale de Ortofonie din Franța, astfel la 1 ian 2011, anuarul ADELI prezintă urmatoarele date:
  • 19 963 de logopezi in Franța (16058 individuali si 3905 salariati) + 560 in DOM
  • 96.3 % sunt femei
  • 79% profeseaza in cabinete individuale
  • 11% profeseaza in institutii sociale
  • 8% profeseaza in spitale publice sau private
Creșterea forței de munca în acest domeniu este de 4% pe an. Vârsta medie a logopezilor ce profeseaza este de 43.5. Densitatea medie este de 32 de logopezi pentru 100.000 de locuitori.
In ceea ce privește ”perspectivele” logopezilor din Franța, acestea sunt marcate prin numeroase proteste ale ortofoniștilor si ale studenților, ce au avut loc la sfârsitul anului trecut si începutul acestui an, proteste ce au drept scop înființarea unui master in domeniul logopediei si de asemenea protestează împotriva decizie guvernului de a suspenda formarea conventionala pentru anul 2012, ca ulterior aceasta având să dispară.

Marea Britanie

În Marea Britanie logopedia poartă denumirea de ”speech and language therapy” și se ocupa de gestionarea tulburărilor de vorbire, limbaj, comunicare şi deglutiție la copiii şi adulţi.
Logopezi (SLTs) sunt aliați ai profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Aceştia lucrează îndeaproape cu părinţii, supraveghetorii şi alţi profesionişti, cum ar fi profesori, asistente medicale, medici si terapeuți ocupaționali.
Există în jurul valorii de 13.000 logopezi (SLTs) practicieni în Marea Britanie.
Logopezii din Marea Britanie pot sa-și exercite profesia în cadrul centrelor comunitare de sănătate, în spitale, în şcolile de masă, în centre de copii, centre de zi, la domiciliul clienților, in sălile de judecată, in închisori, independent / in practica privată.
Aria de desfașurare a activitații logopedice cuprinde:
  • terapia bebelușilor cu dificultăţi de deglutiție,
  • terapia copiilor cu tulburari moderate sau severe de învațare, cei cu întîrziere in achiziția limbajului, a celor cu dificultăți specifice in producerea sunetelor, a celor cu deficiențe de auz, cu palatoschizis, cu bâlbâială, cu autism / dificultăţi de interacţiune socială, dislexie, mutismul electiv, tulburări de voce
  • terapia adulţilor cu tulburari de comunicare sau de deglutiție ca urmare a unor leziuni neurologice sau boli degenerative ale creierului (accident vascular cerebral, boala Parkinson, demența), tumorii la nivelul aparatului fono-articulator, tulburari de voce, probleme de sănătate mintală, handicap fizic, bâlbâială, deficiente de auz.
Terapeuții pot lucra atât cu sugari, copii cât şi cu adulţii care au diferite probleme de vorbire si comunicare. Ei lucrează, de asemenea, cu oameni care au dificultăţi de deglutiție.
Terapeutii evalueaza nevoile clienților"inainte de a dezvolta programele individualede terapie, pentru a permite fiecărui client să evolueze cât mai mult posibil. Terapia îi implica de multe ori și pe cei cu care clientul are o relaţie strânsă, de exemplu familie, îngrijitori sau profesori.
De obicei logopezii, sunt parte aunei echipe multidisciplinare, alături de profesioniştii din domeniul sănătăţii, cum ar fi medici, asistente medicale, psihologi, fizioterapeuţi şi ergoterapeuţi. Acestia pot, de asemenea, colabora cu profesioniştii din domeniul educaţiei şi serviciilor sociale.
Competențele acestora de obicei implica:
  • identificarea gradului de dezvoltare a limbajului si comunicarii / tulburări;
  • evaluarea şi tratarea dificultăţilor de deglutiție şi de comunicare care decurg dintr-o varietate de cauze, de exemplu, probleme congenitale (cum ar fi palatoschizisul) sau dobandite - tulburări după un accident vascular cerebral;
  • elaborarea, implementarea şi revizuirea programelor relevante de tratament;
  • consilierea îngrijitorilor privind punerea în aplicare a programelor de tratament
  • evaluarea mediilor de comunicare;
  • monitorizarea şi evaluarea progreselor clienților;
  • lucrul cu clienții pe o bază unu-la-unu, şi în grupuri, in scopul terapiei;
  • gestionarea volumului de lucru, ţinând seama de cazurile prioritare, liste de aşteptare, de succesele rezultate;
  • colaborarea cu alte persoane pentru a îmbunătăţi eficienţa furnizării de servicii.
  • sprijinirea / supravegherea logopezilor recent calificați
  • stabilirea obiectivelor organizaționale si personale;
  • planificarea şi furnizarea de sesiuni de training;
  • contribuie la punerea în aplicare şi evaluarea proiectelor şi a evoluţiilor;
  • întreprinderea de audit clinic prin compilarea datelor statistice, financiare şi de altă natură, la furnizarea serviciilor;
  • participă la proiecte de cercetare.
În încheiere pot concluziona faptul că statutul logopediei în țarile amintite mai sus este foarte bine stabilit, drepturile logopezilor fiind puternic apărate de diverse organizații, prin comparație, logopedia in țara noastră este aproape ca si ineexistentă din toate punctele de vedere. De asemenea in cadrul cursurilor de formare se abordează foarte multe domenii ce se intersectează cu logopedia și nu numai că se fac stagii practice ci sunt și obligatorii, acesta fiind un lucru extrem de important si util pentru viitori logopezi, intrucât teoria fara o sustinere practica nu are o valoare foarte mare. Din păcate în țara noastră logopedia atât din punct de vedere al legislației, al organizațiilor de profil cât si din punctul de vedere al formării viitorilor specialiști in domeniu va mai avea foarte mult până va ajunge la nivelul acestor țări. Bibliografie
  1. L’orthophonie et l’orthophoniste. Accesat 24 ianuarie 2012 la http://www.fno.fr/lorthophonie/lorthophonie-et-les-orthophonistes/.
  2. What is speeach and language therapy? Accesat 25 ianuarie 2012 la http://www.rcslt.org/speech_and_language_therapy/what_is_an_slt
  3. Speeach and language therapist – job description. Accesat 25 ianuarie 20012 la http://www.prospects.ac.uk/speech_and_language_therapist_job_description.html
  4. Que es la logopedia? Accesat 24 ianuarie 2012 la http://www.espaciologopedico.com/noticias/detalle?Id=2220
  5. Luis, Carola Cabezas,Marisol Labra (2006). La logopedia in Iberoamerica. In XXV Congreso de Logopedia, Foniatría y Audiología (pp.2-5), Granada, España.